Pe 1 martie, de la ora 12.00, Muzeul Național de Artă Timișoara va găzdui o conferință eveniment cu Horia Roman Patapievici, tema acesteia fiind “Gheorghe Fikl și provocările barocului”.
Pentru cei interesati de arta pictorului timișorean și pentru admiratorii scriitorului și filosofului Horia Roman Patapievici, conferința din 1 martie este o oportunitate irepetabilă de a experimenta la Timișoara, o prelegere despre provocările barocului în arta lui Fikl într-o decriptare filosofică.
Conferința eveniment va avea loc la Muzeul Național de Artă Timișoara, în Sala Barocă, locul unde lucrări recente de mari dimensiuni domină spațiul, amplificând tensiunea dintre somptuozitatea arhitecturală a sălii și expresivitatea neobarocă a lucrărilor lui Fikl. Întâlnirea din prima zi a lui martie urmează să rămână indiscutabil în conștința publicului ca memorabilul dialog Fikl-Patapievici-Baroc.
“Mă bucur să mă reîntâlnesc cu H.R. Patapievici într-un nou cadru expozițional, prilejuit de o nouă serie de lucrări. De această dată lucrările expuse sunt profund provocatoare, contrastând cu întâlnirea noastră precedentă, de la Galeria AnnArt din București, unde una dintre teme a fost „The End of History”, cu picturi ce ofereau un subtil prilej de reflecţie asupra tensiunii existenţiale permanente”, spune artistul timișorean.
Expoziția De Anima, care îi aduce din nou împreună pe cei doi, de data aceasta la Timișoara, a fost vernisată pe 4 decembrie 2024 și va fi deschisă pentru public până în 31 martie 2025. Textul curatorial al istoricului Horia Avram, propune o pertinentă interpretare a artistului și a operei sale.
“Expoziția împrumută faimosul titlu al tratatului lui Aristotel despre suflet. Pentru filosof, sufletul este un principiu al vieții și al mișcării ființelor vii. Un principiu vital, senzorial și intelectual. Elemente care ghidează și lucrările acestei expoziții unde corpul viu locuiește corpul construit, unde animalul și barocul, natura și cultura se întâlnesc în simbioze bizare. Gheorghe Fikl propune în această expoziție o privire critică și ironică asupra vieții în Antropocen, a conviețuirii noastre cu lumea naturală, asupra „devenirii-animal”. Adică, asupra procesului prin care – ne spun Deleuze și Guattari – stabilitatea e înlocuită de anomalie, locuirea și centralitatea omului e substituită de flux nomad și transformare. Dar, în acest proces al devenirii, mai e și transfigurarea din trup în carne, mutarea de la întreg la dezarticulat, la Fikl redate în ipostaze dramatice, unde hălci de carne atârnă sângeriu în interioare opulente. Scenele sale provocatoare ce par desprinse din vise sunt realizate într-o pictură puternică, luxuriantă, articulată fie în griuri tăcute, fie în contraste tăioase. Cuvinte cheie: decadență, filmic, oniric. Într-adevăr, la Fikl, exuberanța și excesele barocului se întâlnesc cu Buñuel și absurdul suprarealismului, emoția și împăstarea neo-expresionistă se suprapun cu organicul și efectul de șoc al acționismului vienez. Un eclectism firesc, personal, exprimat într-o retorică viguroasă, cu valențe teatrale și finețuri subiective. Lumile lui Fikl, așa eclectice cum se arată, sunt până la urmă scene posibile, căci animă laolaltă om, animal, spațiu construit, spațiu trăit.” (Horia Avram, decembrie 2024)
Accesul la conferința de sâmbătă, 1 martie 2025, ora 12.00, este liber, în limita disponibilității de spațiu a Sălii Baroce.
