Lume bună și interesată, vorbitori distinși și adevăruri care ard mocnit în societate au fost leit-motivul Conferinței Regionale pentru Sănătate Banat 2025 de la Iulius Congress Hall din Timișoara. Vorbitori impecabili au făcut recurs la retorică și o argumentație solidă pentru a arăta că România are nevoie de o cultură a sănătății, că o cultură a sănătății se crează în timp, cu profesioniști și cu implicare.
Evenimentul a fost organizat pe două paneluri de discuție care au avut ca temă „Cultura sănătății”, în primul panel coordonatorii discuțiilor fiind: prof. dr. Florin George Horhat, director medical al Spitalului de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, conf. univ. dr. Stela Iurciuc, decan al Facultății de Asistență Medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medicis și a spitalului Medicis din Timișoara, prof. dr. Șerban Negru, medic primar oncolog și președinte al Centrului OncoHelp din Timișoara, discuție moderată de către Bogdan Romaniuc de la Boro PR & Comunications. Sala s-a implicat și ea în dezbatere, tema fiind oarecum influențată de prezentarea dr. Șerban Negru, care a ținut să sublinieze rolul extrem de important al prevenției în formarea unei culturi medicale corecte, subliniind aplecarea populației spre metode ancestrale (leacuri, vraci, metode miraculoase neștiințifice) în defavoarea unei prevenții și informări corecte, pe care numai specialistul o poate face.
„Faptul că această conferință a debutat în Timișoara este un exemplu bun: Renașterea s-a extins în Europa până la Timișoara. Noi, la Medicis, am făcut recent o investiție suficient de mare într-o investiție de talie medie – sub 25 milioane de euro – și suntem deja căutați de întreaga regiune. Fiecare pacient trebuie să plece de la noi cu niște mesaje pentru că noi nu facem tranzacții facem transformare, nu credem în servicii tranzacționale ci în servicii transformaționale” a spus Adrian Bădescu, cofondatorul Clinicilor și spitalului Medicis. Acesta a explicat că, la Medicis, nu se fac încasări ci se oferă servicii fiecărei persoane, fiecărui pacient. „Pot să existe și spitale de stat de cinci stele!” i-a asigurat Adrian Bădescu pe mulțimea de specialiști în domeniul medical și conex prezenți în sală. „Am văzut în Germania spitale de stat care erau de cinci stele și cred că și în România se poate, pentru că suntem aproape de Germania” a mai declarat cofondatorul Medicis.
Cultura sănătății versus cultura tratamentelor miraculoase
O discuție aprinsă a stârnit prof. dr. Șerban Negrea care a vorbit despre vraci și leacuri băbești, o problemă foarte serioasă și nocivă stării de sănătate a populației, oamenii fiind mai degrabă aplecați spre diverse tratamente miraculoase decât spre recomandările medicilor specialiști. „Aș putea vorbi trei zile despre ce fel de variante de terapii am auzit de la pacienți care le-au preluat de la tot felul de vraci din popor”. A fost subliniat și rolul foarte important al mass-media de a educa, de a favoriza o cultură a sănătății în detrimentul unei goane pentru click-bait. S-a insistat extrem de mult pe importanța prevenției și pe faptul că, la nivel de politică publică, nu există efectiv o strategie în acest sens, cu ținte clare, măsurabile și cu o coordonare de specialitate.
„În vederea consolidării culturii sănătății în România autoritățile, profesioniștii din sănătate și comunitatea ar trebui să ne ajute să definitivăm legea prevenției, definirea praxisului, definirea malpraxisului și stabilirea protocoalelor medicale și terapeutice la nivel unitar pe țară” a subliniat conf. univ. dr. Stela Iurciuc, decan al Facultății de Asistență Medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Timișoara, cel mai estic punct al Renașterii
Medicul timișorean Adrian Bădescu, fondatorul clinicilor Medicis și al spitalului Medicis din Timișoara, a punctat faptul că orașul gazdă a fost mereu și un important reper cultural, că cetatea Timișoarei, grație lui Filippo Scolari a fost cel mai estic punct al Renașterii florentine, „universitățile au analizat cultura europeană și care a fost momentul în care ceea ce s-a întâmplat în Florența a schimbat Europa și constatarea a fost că efectul s-a datorat familiei Medici iar Timișoara este cel mai estic punct, nu există alt oraș mai la est decât Timișoara în care să fi ajuns Renașterea!”. Pornind de aici și de la această abordare culturală, Bădescu a încercat să schițeze o cultură a sănătății care trebuie să fie una transformațională, centrată pe om și pe serviciul de care duce lipsă, care îi este necesar și nu una tranzacțională, care să se concentreze pe încasări și care ar transforma medicina în măcelărie. Cât privește prevenția, renumitul medic timișorean, care este și parte a corpului diplomatic din capitala Banatului, a îndemnat toți factorii de decizie din sistemul sanitar să-și adune în jurul lor profesioniști în comunicare și jurnaliști pentru a putea transmite mult mai facil dar și mai profesionist, mesaje esențiale privind sănătatea publică, prevenția bolilor și avantajele vaccinării, spre exemplu. Este recunoscut rolul formator, educativ al mass-media, dar aceștia trebuie să conlucreze cu medicii specialiști în probleme de sănătate pentru a putea informa corect populația și pentru a combate tot felul de leacuri și metode recomandate de vraci sau babe de pe la sate, ale căror efecte nu sunt deloc cele care să asigure sănătatea pacientului. Iar pentru acest tip de conlucrare medicii trebuie să-și apropie oamenii de comunicare și să-i conștientizeze de importanța anumitor informații care, transmise corect, pot salva atât viața oamenilor cât și bugetul Sănătății, prevenția fiind cel mai bun tratament.
Panelul al doilea axat pe cifre și situații concrete
În cel de al doilea panel al discuției, au venit în fața celor prezenți în număr impresionant de mare în sală vorbitori mai degrabă instituționali, dar care au adus cu ei și cifre clare și situații concrete, arătând că Sănătatea din România încă sângerează și sângerează rău, că sunt situații când banii sunt irosiți sau când nu sunt alocați așa cum ar trebui, că există un dezinteres foarte mare pentru o eficientizare și o modernizare reală a sistemului sanitar românesc și că, la nivel de medicină primară, ne paște o acută criză de medici de familie în următorii 2-3 ani! Au fost invitați să expună: Adrian Nicolae David, director general al CJAS Hunedoara, Irina Ștefan, Institutul de Sănătate Publică, Mihai Sorin Iacob, președinte al Societății Timiș de medicină de familie, Ciprian Bogdan, președintele comisiei de sănătate din cadrul Consiliului Județean Timiș și Darius Bogdan, director executiv CJAS Timiș. Discuția a fost mult mai animată și s-au dat cărțile pe față. A fost citat un politician belgian care a declarat că „în Europa de Est din trei euro investiți în sănătate unul este irosit”, fapt recunoscut public de întreaga adunare și confirmat de Ciprian Bogdan, care a exemplificat situația în care casa a colectat 2,5 miliarde de lei dar a decontat servicii medicale de 3,7 miliarde de lei. „Eu cred că medicina de familie a rămas cenușăreasă în sistem, dar sunt și resurse care ar trebui drămuite mai bine” a spus Adrian Bădescu, invitat de către Bogdan Romaniuc să tragă concluziile celui de al doilea panel al discuției.
