În absența implicării statului în domeniul cercetării, Academia Română Cluj-Napoca (ARCN) se îndreaptă, la 75 de ani de la înființare, spre resurse din mediul privat.
“Am ajuns nu numai cea mai mare și cea mai numeroasă filială a Academiei Române, dar ne-am și triplat numărul de membri, de la 12 fondatori la 35. Am crescut de la 6 institute în subordine, la începuturile filialei, la 10 în prezent, plus o bibliotecă. Activitatea de cercetare științifică în instituția noastră își păstrează statutul de excelență academică, iar misiunea fundamentală a Academiei Române este îndeplinită cu onoare de toate institutele pe care le reprezentăm.
Toate aceste rezultate notabile nu beneficiază de o vizibilitate adecvată pentru că sunt raportate anual direct Academiei Române, la București, poate trec neobservate față de rezultatele de top ale celorlalte universităților clujene cu care colaborăm. Am primit un sprijin consistent din partea sponsorilor și donatorilor, directori de bănci, președinți de fundații, antreprenori – pe mulți îi văd în sală – care au înțeles să ne ajute permanent în activitatea de cercetare.
Adevărul este că întregul sistem de cercetare se găsește într-o cruntă subfinanțare, dincolo de aceste planuri europene de finanțare a cercetării. Noi începem să facem primii pași, folosim în bună parte experiența pe care am avut-o la universitate pentru a crea relații cu mediul socio-economic. Încet, încet, am reușit, mai ales prin membrii noștri care activează în cadrul unor companii”, a spus președintele ARCN, Doru Pamfil.
Multe articole, puține invenții
“Unul dintre rolurile filialei îl constituie cercetarea în cele mai importante domenii. În raportul de activitate a ARCN se face referire la nemulțumirea că potențialul, perspectiva și resursele filialei nu sunt valorificate suficient, din lipsa unor finanțări corespunzătoare. Totuși, s-au realizat unele investiții datorită veniturilor extrabugetare provenite din mediul economic.
Dacă analizăm nivelul de finanțare a cercetării, raportat la alocările asumate de țările din UE, nu ne putem mândri, suntem pe ultimul loc în Europa. Chiar și în aceste condiții vitrege, Academia Română și filialele au avut rezultate de apreciat, iar asta se datorează în principal calității resursei umane”, a remarcat Ioan Așchilean, administrator al companiilor Nord Conforest și ACI Cluj.
„Observăm și la filială, și la universități o producție de cercetare formată cu prioritate prin publicarea de articole în reviste naționale și internaționale indexate, mai puțin prin propuneri de brevete de invenție și inovație. Dezvoltarea tehnologică și economică se face prin realizarea de invenții și inovații implementate în economie și societate.
E nevoie de o schimbare în modul de evaluare a activității de cercetare, crescând punctajul pentru invenții și inovații în detrimentul publicațiilor. Trebuie să privim spre viitor, asigurându-ne acum măsurile referitoare la creșterea finanțării cercetării, întinerirea resurselor umane din învățământ și cercetare, intensificarea colaborărilor între academie, universități, institute de cercetare, mediul socio-economic în așa fel încât experiența, dotările din spațiile de cercetare și învățământ să fie riguros folosite pentru a obține rezultatele scontate”.
Cercetare și inovare vs. fake news și conspirații
“Clujul are în ADN universitatea, cercetarea, știința. Orașul a înțeles că avem acest avantaj competitiv datorită educației; de aici economia bazată pe cunoaștere. UBB este cea mai puternică universitate din România, una de referință în Europa Centrală și de Est, ARCN este cea mai mare filială din țară. De asemenea, Academia Română a avut doi președinți de la Cluj.
Vremurile se arată complicate la orizont, dar dacă este să avem soluții, ele vor veni din știință. De aceea este nevoie de cercetare științifică, de o puternică susținere a inovării. Sunt aici ca să arăt atașamentul orașului pentru susținerea cercetării teoretice, susținerea firmelor pentru a traduce în practică ideile de cercetare, pentru a pune orașul la dispoziția testării ideilor inovative.
Principala menire a științei este să slujească adevărul, lucru foarte greu într-o lume dominată de „fake news”, dezinformare. În prezent adevărul nu aduce “like-uri” în rețelele sociale, dimpotrivă, știrile false, conspirațiile sunt cele care au trecere, așa sunt și constituiți algoritmii de inteligență artificială (AI) – ca să promoveze ceea ce se vinde.
Or, adevărul este greu, costisitor, ia timp și este neatractiv, dar dacă toți îl abandonăm, unde vom merge? Lumea se va reașeza pe niște valori sănătoase din nou, iar adevărul va triumfa, de aceea este important ca niciodată să nu abandonați direcția în care mergeți, pentru că societatea va pierde dacă veți pune arma jos”, a avertizat primarul Emil Boc.
„Putem doborî un tanc cu o dronă”
“AI nu mai poate fi ignorată nici în viața noastră, nici în cercetare. Astăzi, un computer poate face o muncă de cercetare care unui savant îi lua altădată zeci de ani. Un supercomputer de ultimă generație poate să proceseze 1 miliard de miliarde de operațiuni pe secundă.
Lucrurile evoluează într-o direcție bună pentru că AI va ajuta în sănătate – medicamente pentru boli care astăzi par incurabile, în educație – predarea personalizată după capacitățile fiecărui student sau elev, în schimbările climatice – vor fi găsite soluții importante. Fațeta negativă este că, dacă AI nu își păstrează dimensiunea etică, focalizată pe om, și nu va fi ținută sub control, poate reprezenta un risc existențial.
Astăzi, o dronă de 5.000 € distruge un tanc de 5 milioane €, războaiele se poartă pe calculator, generalii derulează războaie la computer, cu o cafea în mână. Este nevoie de umaniști în cercetare în AI, nu trebuie lăsat totul pe mâna celor din inginerie, e nevoie de umaniști în fiecare echipă de cercetare.
Dacă lăsăm AI să scape de sub control, lumea noastră nu va fi așa cum ne-o dorim, bazată pe valorile umane. În UE se vorbește tot mai mult despre susținerea financiară a inovării, iar posibilitatea de a face cercetare la tine acasă și nu în altă țară înseamnă institute de cercetare puternice, dar și o salarizare corespunzătoare a cercetătorilor”, spune edilul.
Ioan Aurel Pop:
„Filiala clujeană s-a creat prin preluarea institutelor universitare în cadrul Academiei Române, nu discutăm legitimitatea deciziei din 1948-1949, n-am rezolva nimic. Cercetarea a continuat, n-a fost strangulată. Ca fost rector al UBB nu pot să ignor faptul că în epoca interbelică marile universități s-au străduit să aibă institute de cercetare proprii, ce au devenit puternice în interiorul universităților. Academia Română n-a fost distrusă acum 76 de ani, deși s-a vrut asta în comunism. A trăit, dar n-a făcut compromisuri mari cu regimul comunist. Filiala și-a onorat mereu spiritul academic: dacă ne uităm la șirul președinților, nu vedem niciun politruc, doar savanți”.
Mediul de afaceri, bine reprezentat
ARCN a marcat 75 de ani de existență prin deschiderea „Zilelor academice clujene“, de la UBB. Printre vorbitori s-au mai numărat mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, subprefectul Clujului, Florin Burz, profesorii universitari Cornel Sigmirean, Ioan Bolovan, Adrian Tudurachi, Coriolan Oprean. Printre cei prezenți s-au numărat oamenii de afaceri Ion Sturza, Nina Moldovan, Adrian Crivii.
Din mediul academic au venit Ionel Haiduc, Vasile Pușcaș, Cornel Cătoi, Marius Bojiță, Dan Vodnar. Cu acest prilej, președintele Academiei Române a oferit ARCN diploma “Meritul academic” pentru activitatea deosebită și contribuția adusă la îmbogățirea științei și culturii românești și universale. Evenimentul s-a încheiat cu un recital cameral susținut de Academia de Muzică G. Dima.
Înființată în 1948, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române avea ca misiune coordonarea institutelor de cercetare științifică ce își desfășurau activitatea în Transilvania. ARCN are acum în subordine 10 institute și centre de cercetare, active în filologie, istorie, artă, sociologie, matematică și informatică, geografie, arheologie, speologie și astronomie.
Programate în intervalul octombrie–noiembrie, ZAC cuprind simpozioane, conferințe, prezentări ale revistelor institutelor, colocvii și ateliere, în format fizic și hibrid, ce facilitează schimbul de experiență între cei 300 de cercetători participanți și specialiștii din mediul universitar național și internațional.
